duminică, 21 august 2011

PORNESC INTR-O AVENTURA

Peste o lună plec în Suedia, la un workshop despre viaţa în mijlocul naturii sălbatice şi despre metode educaţionale outdoor. Am mai aplicat şi pentru alte proiecte, dar iată că am fost admisă în acesta. Să fie oare o pură întâmplare sau un răspuns al universului la dorinţa mea de a călători, de a descoperi, de a mă forma în alternative educaţionale mai aproape de aşteptările copiilor şi ale tinerilor de astăzi? Da, mai aproape, de fapt, de nevoia, neexprimată sau uneori nici măcar identificată, a acestei generaţii pe care mall-ul, internetul sau televizorul nu fac din ei decât nişte captivi ai societăţii de consum sau ai unei vieţi virtuale. I-am observat şi în cea mai recentă tabără, unde n-au simţit nevoia să intre pe messenger, pe facebook sau să se uite la televizor, căci libertatea de-a se exprima împreună în tot felul de activităţi, de la jocuri la concursuri sportive, de la bălăceala în piscină la tirul cu arcul, de la vâslitul în bărci de cauciuc la expediţii, de la cinema în aer liber la muzică, dans sau teatru le-a umplut nu numai timpul, ci şi mintea şi sufletul. I-am văzut însetaţi de socializare, de comunicare face to face, de activităţi în care să-şi demonstreze spiritul de echipă, de învăţare prin descoperire şi prin exersare. I-am văzut cât de inteligenţi, de creativi, de deştepţi şi de competitivi sunt dacă noi, adulţii, le creăm cadrul în care să se exprime. Dacă am fi mai atenţi la nevoile interioare ale copiilor, am şti ce răspunsuri să le dăm, am şti ce să le oferim astfel încât să se descopere, să se formeze pe măsura fondului nativ atât de bogat şi de spectaculos! Şi-atunci am putea privi încrezători în viitorul lor, care este şi al nostru.

Posted by Picasa

2 comentarii:

  1. Super. Mi-a placut tot ce-am citit pana acum, asta pentru ca ma bucura optimismul randurilor, imi dau speranta si indiferent daca impartasesc in totalitate sau nu ideile, ma bucur de faptul ca am ocazia sa "filtrez" si alte pareri asupra unor subiecte, fara a simti nevoia de a le judeca dpdv moral ("e bine/ e rau, e corect/ e incorect). Niciodta nu am sa-mi dau seama de ce pe unde apuc sa citesc postari declarate ca fiind pure opinii, pe un cont personal (dar public) ale cuiva, apar intotdeauna oameni care simt nevoia sa le "contrazica", sau sa le judece in functie de diverse categorii ( ?!). Mie-mi place! Mai scrieti! :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stii de ce, draga Mirona? Pentru ca unii oameni nu pricep ca asa cum suntem atat de diferiti in exterior (combinari de "n" trasaturi luate cate "n"... iti dai seama!!!), la fel de diferit traim, simtim si gandim. Unii nu pricep ca niciun om nu detine adevarul absolut, ca niciun om nu atinge perfectiunea si ca fiecare isi are propria experienta prin care DEVINE. Mai departe... e chestie de educatie, de respect si toleranta fata de o alta opinie, chiar antagonista.

      Ștergere

Faceți căutări pe acest blog