vineri, 21 decembrie 2012

IUBIREA PE CARE N-O VEDEM

Am primit astăzi un mesaj cu totul şi cu totul special. "Abia aştept să ne revedem! :)" De ce e atât de special, te întrebi? Pentru că, Doamne!, ce elev în prag de vacanţă îşi doreşte cu nerăbdare să-şi revadă profesorul care dă TTT-uri (teste, teze şi teme)?! Acest mesaj m-a trezit din starea de amărăciune şi oboseală ce mă cuprinsese, căci am înţeles că uitasem câtă frumuseţe şi dragoste există în jurul meu.

În urmă cu câteva zile, dragul meu prieten Mircea, reîntors renăscut în urma unei operaţii foarte dificile şi a unei experienţe pe care aş putea-o numi divine, mi-a spus că totul este să ne eliberăm de frică şi să pricepem mesajele care ni se transmit prin glasurile celor de lângă noi. Şi astăzi, acel mesaj m-a deşteptat din toropeală, arătându-mi că uneori suntem orbi şi nu vedem câte motive de a ne simţi împliniţi există în jurul nostru, că nu ne dăm voie, din cauza grijilor şi a fricilor, să ne simţim fericiţi, că suferim după ce nu avem sau după ce nu ni se întâmplă, în loc să preţuim cu toată fiinţa ceea ce avem şi ceea ce ni se întâmplă, că uităm, adesea, nişte lecţii de viaţă sau, mai rău, trecem pe lângă ele fără să le băgăm în seamă.

Astăzi am înţeles, din nou, că Dumnezeu ne poartă de grijă, dacă Îi dăm voie.


Faceți căutări pe acest blog